Cum să prevenim şi să tratăm obezitatea

Alimentaţia nesănătoasă, abundentă, combinată cu lipsa exerciţiului fizic a deschis poarta afecţiunilor metabolice, dintre care obezitatea ocupă locuri fruntaşe.

Termenul de obez sau, mai elegant, de supraponderal, se atribuie oricărei persoane care îşi depăşeşte IMC-ul personal. Ce este acest IMC personal?

Indicele de masă corporală (IMC) este un indicator care exprimă gradul şi riscul de obezitate. El se calculează pe baza unei formule simple, împărţind greutatea (exprimată în kg) la înălţimea (în m) ridicată la pătrat.

Urmărind lista de mai jos putem stabili dacă suntem supraponderal/ă sau nu.

•     între 18,49 sau mai puţin - Subponderal
•      între 18,50 si 24,99 - Greutate normală
•      între 25,00 si 29,99 - Supraponderal
•      între 30,00 si 34,99 - Obezitate (gradul I)
•      între 35,00 si 39,99 - Obezitate (gradul II)
•     40,00 sau mai mult - Obezitate morbidă

Principalele cauze ale obezitaţii sunt abuzul alimentar şi numărul celulelor adipoase

Abuzul de alimente nu trebuie să fie permanent, ci doar în perioada în care se formează obezitatea şi încetează când s-a atins un anumit prag al obezităţii.
Unele experimente au arătat că numărul celulelor din ţesutul gras al adultului este determinat, în mare parte, din perioada primei copilării, depinzând în primul rând de greutatea copilului pană la 3 ani. 
Un număr mare de celule adipoase acumulate în copilărie predispun la apariţia obezităţii. 

Pentru persoanele obeze – cei care cântăresc cu 20 % peste greutatea lor ideală, o masă de dimensiuni medii nu este foarte îndestulătoare. Nu numai că aceşti oameni au mai multe celule adipoase care trimit stimuli creierului, dar în acelaşi timp, metabolismul lor arde şi mai multe calorii.

Un studiu recent a ajuns la concluzia că oamenii graşi, de fapt, ard caloriile mai repede decât cei slabi, deoarece metabolismul lor se accelerează pe masură ce ei câstigă în greutate şi se încetineşte în momentul în care încearcă să slăbească.

Dintre alte cauze ale obezităţii, mai putem aminti: tulburările endocrine, vârsta (pubertatea, menopauza), stilul sedentar de viaţă, ereditatea, dezechilibrul psihic, unele medicamente, mai ales cele pe bază de estrogen, progesteron, insulină, steroizi, contraceptive orale. 

Sub influenţă hormonală, grăsimea tinde să se acumuleze în diverse părţi ale corpului

Hormonii androgeni (testosteronul) şi glucocorticoizii influenţează depunerea grăsimilor în partea superioară a corpului, în timp ce estrogenii depun în partea inferioară.

Deosebim trei tipuri de depuneri ale grăsimilor, unele mai periculoase decât altele. 

Există grăsime exterioară, caracteristică sexului feminin, depusă în hipoderm, inestetică, dar mai puţin periculoasă, deoarece nu strâmtorează organele interne.

Mai întâlnim şi grăsime internă, localizată în zona abdomenului, pe organele interne.  Aceasta se depune foarte repede, în special la barbaţi şi este mai periculoasă deoarece aceste celule adipoase sunt rezistente la insulină. 
În condiţiile unei activităţi fizice zilnice adecvate, acest tip de grăsime furnizează rapid energie şi nu are timp să se depună. 
În absenţa mişcării, însă, duce la dereglarea metabolismului grăsimilor şi favorizează apariţia aterosclerozei.

Grăsimea stocată în muşchi a fost confirmată la sfârşitul mileniului trecut cu ajutorul tehnologiei de ultimă generaţie. Acestă grăsime ajută muşchii să realizeze performanţe timp de 90-120 min (ex. pentru un maraton). Acest tip de grăsime este întâlnit la sportivii de performanţă, care riscă să se îngraşe cu uşurinţă, la întreruperea practicării sportului respectiv.

Motivul pentru care obezitatea pune în pericol sănătatea este acela că celulele grase secretă o mare varietate de substanţe care, în exces, devin dăunătoare

S-a descoperit că celulele grase eliberează citochină care alterează metabolismul colesterolului în ficat, ceea ce ridică LDL Colesterol (colesterolul rău) şi Trigliceride în sânge şi reduce HDL Colesterol (colesterolul bun). În plus, citochinele provoacă constricţia arterelor şi o creştere a Tensiunii arteriale.
De asemenea, celulele grase interferă cu acţiunea insulinei, ceea ce sporeşte nivelul glucozei în sânge, predispunând organismul la Diabet.

Măsuri recomandate pentru a preveni şi combate obezitatea :

1. Pentru a slăbi, e nevoie să punem muşchii la treabă

 

Ţesutul muscular este locul unde sunt arse grăsimile, ceea ce înseamnă că la o scădere a acestuia suntem din ce în ce mai puţin capabili să slăbim. 
De aceea, este recomandată o diminuare lentă a greutaţii. Totodată, în regimul de slăbire, trebuie asigurată cantitatea de proteine şi 600 – 800 de calorii sub formă de glucide pentru a preveni pierderea de ţesut muscular.

Chiar dacă nu practicăm un sport propriu-zis, putem spori activitatea fizică prin apelarea la mici trucuri zilnice. De exemplu, putem urca scările, în loc să folosim ascensorul.

2. Şi ne putem odihni suficient

Studii au arătat că în timpul somnului, sub influenţa hormonului de creştere ,au loc procese reparatorii şi regeneratorii, care necesită cantităţi importante de energie. Acestă energie este extrasă din rezervele de grăsime ale organismului. Ori acest lucru contribuie la scăderea în greutate.

3. Evitam regimurile la modă

Un regim, fără schimbarea stilului de viaţă, poate avea rezultate spectaculoase doar pe termen scurt. Pe termen lung există mari riscuri de eşec, de multe ori cu o creştere suplimentară în greutate (efect „yo-yo”).

De asemenea, e bine să evităm dietele pe baza numărării caloriilor care stresează organismul, crescând riscul apariţiei tulburărilor de comportament alimentar precum anorexia şi bulimia.

4. Reducem ronţăitul

Alimentele de ronţăit (produse de patiserie, chipsuri etc.) sunt bogate în grăsimi şi glucide astfel încât ar fi recomandat să alegem alimente mai sănătoase : fructe şi legume.

5. Respectam 3- 4 mese pe zi, de preferat la ore fixe

În lipsa unui program de masă, sucurile digestive se vor secreta haotic, perturbând întreaga digestie.

6. Optam pentru proteine şi fibre

O dietă săracă în grăsimi saturate, dulciuri, dar bogată în fibre şi proteine de bună calitate vor ajuta digestia, precum şi arderea grăsimilor.

Sunt extrem de benefice fibrele de psilium, asigurând totodată şi un tranzit normal.

7. Putem alege apa plată

Înlocuirea consumului zilnic de băuturi răcoritoare, sucuri de fructe sau lapte, cu 6-8 pahare de apă;

8. Ne alimentam în ritm lent

O masă ar trebui să dureze între 20-30 minute, deoarece stomacul are nevoie de un anume timp pentru a semnala creierului că este plin. Mâncând prea repede vom îngera cantităţi mai mari decât avem nevoie.

9. Solicitam ajutor

Unui medic, dietetician sau chiar psiholog, in cazul unor proaste deprinderi alimentare cu origine psihologică.

În plus, pentru ca masa să rămână o plăcere, putem identifica împreună cu un medic sau cu un dietetician, mâncărurile preferate cu mai puţine calorii.

10. Stabilim obiective rezonabile

Pierderea kilogramelor şi menţinerea greutăţii fără a ne îngrăşa din nou e un obiectiv pe termen lung care necesită multă răbdare şi perseverenţă. Trebuie să ne înfrângem dezamăgirea dacă nu atingem scopul propus pe saptămână. A slabi este un proces în care progresul este de multe ori lent.

Important este să conştientizăm faptul că orice pierdere de greutate durabilă, oricât de modestă ar fi, are un efect pozitiv asupra sănătăţii.

11. Ne tratam sub îndrumarea unui specialist

Programele de slăbit reprezintă adevărate afaceri, pe masură ce tot mai multe persoane supraponderale doresc să piardă din greutate.

Multe din aceste programe au la bază convingerea conform căreia obezitatea este consecinţa unui deficit de voinţă. Dar nu este nici pe departe atât de simplu. Lipsa de voinţă are foarte puţin de-a face cu modul în care corpul va prelucra ceea ce mâncăm sau cum vom reacţiona când suntem sătui. 
De aceea, este important să ne adresăm unui medic sau a unui specialist în nutriţie care să recomande nişte analize şi să monitorizeze evoluţia individuală.

Tratamentul, fie că este medicamentos sau chirurgical, trebuie stabilit astfel încât organismul să slăbească armonios, fără a fi privat de nutrienţii necesari unei funcţionări normale.

Drept substanţe medicamentoase se pot folosi : amfepramona, sibutramina, orlistat (...), iar ca adjuvante : ceaiul verde, carnitina, crom, fibre, soc, leuştean, ananas, acid linoleic, alga brună, garcinia, aloe, oţetul de mere, chitosan etc, în combinaţii stabilite de către un medic sau dietician. 

12. Slăbim 500-2000 g/lună ! 

Cu cât vom slăbi mai mai încet, cu atât vom avea rezultate de mai  lungă durată. Practic,  persoanele puternice emoţional pot slăbi 500g/lună, în timp ce persoanele mai slabe emoţional pot merge pană la 2Kg pe lună. Important este să percepem un progres.

De evitat, dacă suntem supraponderali:

1. Fumatul


Fumatul oferă un exemplu excelent asupra modului în care o predispoziţie la obezitate poate ademeni o persoană să adopte un stil de viaţa nesănătos. 
Studiile arată că adolescentele supraponderale sunt mult mai tentate să se apuce de fumat, doarece cred că ţigările le ajută să slăbească. În timp ce fumatul inhibă apetitul, el afectează în mod advers mecanismul depozitării lipidelor, favorizând acumularea acestora în zona taliei.

2. Consumul de alcool

Oamenii supraponderali au, de asemenea, tendinţa de a consuma mai mult alcool, mărindu-şi, astfel, aportul de calorii...iar berea este cea mai accesibilă. 

3. Petrecerea timpului liber în faţa televizorului

Urmărirea programelor TV, alături de o porţie consistentă de măncare, este unul dintre cei mai importanţi factori predictivi ai obezităţii.

4. Almentatia nesanatoasa  

Pentru a slabi si mentine un tranzit intestinal optim, e de dorit sa evitam alimentele de tip fast-food, semipreparatele si mancarurile cu multa grasime.