Cum să ne bucurăm, la maxim, de protecţie naturală

Printre cei mai valoroşi aliaţi ai organismului se numară şi compuşii cu rol antioxidant.

Asemeni unor vechi prieteni, ei ne protejează, cu ajutorul performantelor mecanisme de captare, de atacul radicalilor liberi.

Astfel, noi putem face faţă, zilnic, agresivităţii radiaţiilor (UV, X, gamma), diferitelor substanţe chimice, proceselor metabolice ori unui dezechilibru hormonal.

De asemenea, în prezenţa antioxidanţilor putem preveni apariţia Primelelor semne ale îmbătrâniri sau putem ameliora afecţiuni precum Reumatismul, Astmul, Alergia.

Un radical liber este un atom care are un electron liber pe una dintre orbitele sale. Datorită structurii sale instabile, acesta are tendinţa de a se uni cu un electron al unui alt atom sau al unei molecule vecine, dobâdindu-şi astfel, mult râvnita stabilitate. Acesta este motivul pentru care radicalii liberi sunt atât de reactivi.

Ei deţin capacitatea de a creea, rapid, reacţii cu radicali liberi în lanţ, de ordinul miilor de impacturi pe secundă. În condiţiile unui aport scăzut de antioxidanţi sau al unui sistem imunitar slăbit, radicalii liberi devin din ce în ce mai greu de controlat, provocând, în timp, leziuni dăunătoare şi ireversibile.

Cele mai râvnite ţinte ale radicalilor liberi sunt membranele, proteinele şi ADN-ul

Chiar dacă radicalii liberi sunt produşi în diferite locuri ale organismului, ei au aceste trei mari ţinte privilegiate.

Membrana celulară, ce reprezintă un credincios paznic la porţile celulei, permite pătrunderea elementelor benefice (oxigen, nutrienţi...),ieşirea deşeurilor toxice şi interzice, categoric, accesul bacteriilor invazive.

Din păcate, călcâi-ul lui Achile al membranei e dat de acizii graşi nesaturaţi structurali, acizi extrem de vulnerabili la atacul radicalilor liberi.

Consecinţele acestor atacuri pot fi extrem de nefaste pe termen lung. Dacă la început apare o circulaţie mai puţin fluidă a elementelor care intră şi ies din celulă, mai târziu, se poate ajunge la deteriorarea, chiar distrugerea membranei şi implicit a celulei.

Proteinele. Acestea sunt indispensabile formării ţesuturilor, organelor, hormonilor şi enzimelor reprezenând, în acelaşi timp, hrana preferată a radicalilor liberi. Favoritele sunt proteinele care posedă gruparea sulfhidril sau -SH. Sub acţiunea radicalilor liberi, aceste proteine nu-şi mai îndeplinesc misiunea, ceea ce poate duce la apariţia unui început de fibroză sau de scleroză.

ADN. Radicalii liberi au capacitatea de a ataca lanţurile de ADN şi de a modifica noile celule care părăsesc „banda de producţie”.

Astfel, putem înţelege de ce radicalii liberi sunt responsabili de apariţia numeroaselor afecţiuni ale inimii, circulaţiei, ochiului (...), de instalarea cancerului, precum şi de apariţia unor boli degenerative ale sistemului nervos (Alzheimer şi Parkinson).

Un infarct cardiac este „pregătit”cu mulţi ani înainte de a se manifesta

Leziunile cauzate de către radicalii liberi se formează treptat, asftel încât apariţia unui infarct sau a unui cancer indică faptul că lipidele şi respectiv ADN-ul nostru au suferit leziuni timp de zeci de ani.

Leziunile pot fi evitate numai dacă începem de timpuriu interceptarea şi captarea acestor particule agresive, cu sprijinul antioxidanţilor. Acest lucru este important deoarece, mulţi bolnavi de cancer au aşteptări nerealiste de la antioxidanţi. Cu toate acestea, ei previn apariţia unor noi leziuni.

Fumătorii şi membrii familiei acestora au nevoie de cantităţi duble de antioxidanţi, în special de vitamina C şi E

O ţigară conţine aproximativ 10¹⁵ radicali liberi, cantitate preluată atât de către fumătorii activi cât şi de cei pasivi. Aşadar, pe lângă fumătorul în sine, necesită protecţie antioxidantă şi membrii familiei sale, aceştia prezentând un ridicat risc de a suferi de astm şi alergii repetate. 

Din acest motiv, fumătorii şi apropiaţii lor au nevoie de mai mulţi antioxidanţi, cu accent pe vitaminele C si E.

Sucurile de fructe sau legume sunt deosebit de benefice şi uşor de asimilat. 

• sucul de struguri, bogat în polifenoli;
• sucul de roşii, bogat în licopen.

Specialiştii recomandă evitarea, de către fumători, până la apariţia unor studii suplimentare, a suplimentelor de vitamina A şi de betacaroten.

Succesul antioxidant e asigurat de munca în echipă

Cei mai cunoscuţi antioxidanţi sunt vitamina A, b-carotenul (provitamina A), vitamina C şi vitamina E. Asta nu înseamnă că nu mai există şi alte substanţe  cu rol antioxidant. Dintre substanţele minerale şi oligoelemente, mai deţin proprietăţi antioxidante: Seleniu, Iodul, Zincul şi Cuprul.

Organismul uman nu are capacitatea de a-şi produce singur toţi antioxidanţii necesari, fapt pentru care se află în strânsă dependenţă de lumea vegetală. Astfel, mai putem întâlni:

Denumire antioxidant	Rol reprezentativ	Exemple de fructe/legume
Licopenul	Previne adenomul de prostată	roşiile, grapefruit roşu, pepene verde, caise
Luteina	Previne afecţiunile  ochiului	spanac, varza de bruxelles, broccoli, mazare, dovleac
Zeaxantina	Previne afecţiunile  ochiului	porumb,spanac, morcovi, roşii
Acidul cicoric	Stimulează sistemul imunitar şi previne oxidarea colagenului	echinaceea
Acidul rozmarinic	Antioxidant mai puternic decât vitamina E	oregano, salvie, rozmarin, măghiran
Quercetolul	Previne oxidarea colesterolului LDL	mere, ceapă, nuci, conopidă, varză
Kaempferolul	Previne deteriorarea oxidativă a celulelor, lipidelor şi ADN-ului	ginko-biloba,mere,ceapă, praz, citrice, vin roşu, struguri, capşune
Rutin	Stabilizeaza vitamina C şi are rol antioxidant propriu	hrişcă, citrice, noni, pieliţa merelor;
Resveratrolul	Inhibă deteriorarea oxidativă cauzată de Cadmiu	struguri negri, sâmburii de struguri, vinul roşu, murele, prunele, coacăzele, afinele, mere închise la culoare, ceapă roşie, fasolea neagră
Silimarina	Inhibă peroxidarea lipidică şi reduce, previne deteriorarea celulei hepatice	grapefruit,lămâi,portocale, struguri
Cafeina	Antioxidant şi tonic general	cafea, cacao, ceai, seminţe de Guarana, nuci de cola
Acidul lipoic	Antioxidant eficient în diabet,boli degenerative şi intoxicaţii cu metale grele	spanac
Melatonina	Creşte activitatea unor enzime antioxidante şi stimulează imunitatea	sfecla, ceapa, asparagus, porumb, ananas, orez, orz, cartofi

Mai pot fi amintite şi următoarele grupe de substanţe :

Saponine	yucca, mazare, soia
Taninuri catehice	ceaiul verde

Chiar dacă nu ţinem minte denumirile sofisticate, este important să reţinem faptul că antioxidanţii acţionează cel mai eficient în echipă. Acesta este motivul pentru care nutritioniştii recomandă consumul, zilnic, de fructe şi legume, cât mai variate şi mai divers colorate.

Substanţe vegetale diferite protejează celule diferite. Ex: luteina şi zeaxantina se acumulează la nivelul ochiului, scăzând riscul apariţiei cataractei cu 40 %, licopenul ajunge în plămâni şi prostată, unde diminuează spectaculos frecvenţa cancerului, iar betacarotenul se acumulează, printre altele, în piele, protejând straturile profunde.

! De reţinut : Cu cât sunt mai colorate fructele, cu atât sunt mai eficiente substanţele vegetale. Un exemplu de amestec bogat în antioxidanţi este format din : struguri roşii, bobiţe de soc, de coacaze şi de cătină albă, maceşele sau grapefruit roz.

De asemenea, fructele de pădure şi capşunele abundă în substanţe antioxidante.

Soluţia optimă de protecţie celulară : suplimente plus  fructe şi legume

Deseori, din fructe şi legume nu primim suficiente vitamine, deoarece cele mai multe dintre ele sunt sensibile la depozitare, aer, temperatură şi lumină.

În acest caz, programul zilnic de protecţie celulară ar trebui să conţină :

500 – 1000 mg vitamina C;

100-400 mg vitamina E;

2-5 porţii de fructe şi legume variate, pentru a beneficia de un plus de substanţe vegetale cu acţiune antioxidantă.