Află care sunt adevăraţii protectori ai florei intestinale


Din primele zile de viaţă, se încheie un parteneriat extrem de important între organism şi flora intestinală.
Valoarea acestuia nu constă numai în beneficiile aduse sănătăţii, ci şi în individualitatea sa, deoarece se încheie cu fiecare organism în parte, putând fi comparat cu o amprentă digitală.

Odată încheiat, partenerii îşi iau în serios atribuţiile: organismul (gazdă) asigură hrana necesară, în timp ce flora păstrează integritatea barierei epiteliale digestive, stimulează imunitatea şi favorizează absorbţia eficientă a nutrienţilor.Astfel, noul parteneriat se dovedeşte a fi un adevarat succes.
Un timp afacerea se desfaşoară în condiţii optime, aducând profit uriaş ambelor părţi. Dar într-o zi, dornică de noutate, gazda mai încheie câteva contracte cu : “alimentaţie nesănătoasă” şi/sau “alcool” şi/sau “tutun” şi/sau “abuz de medicamente”.

Acestea vin cu promisiuni ispititoare şi greu de refuzat, gazda urmând a beneficia de gusturi variate şi de calmarea rapidă a suferinţelor fizice şi sufleteşti.
Din nefericire, bucuria este de scurtă durată, deoarece îşi fac apariţia primele efecte negative, mai întâi sub forma unor simptome neglijabile, apoi sub forma unor manifestări din ce în ce mai prezente şi mai supărătoare.
Astfel, gazda suferă de una sau mai multe simptome: tulburări digestive (diaree, constipaţie, scaun urât mirositor, balonare, miros neplăcut al gurii), candidoze, infecţii uro-genitale, căderea accentuată a parului şi apariţia unor afecţiuni ale pielii.

Vinovată şi îngrijorată pentru propria ei sănătate, gazda e nevoită să apeleze, acum, la serviciile unei echipe de profesionişti, formată din probiotice, prebiotice şi vitaminele B.
Dar nici aceasta nu poate remedia, peste noapte, pagubele produse. Este nevoie de un contract lung şi costisitor pentru a reface flora intestinală.
Simţindu-se puţin mai bine şi conştientă de riscurile implicate, gazda se confruntă cu dilema renunţării la contracte. Negociatorii sunt din ce în ce mai insistenţi şi mai convingători, oferind promoţii variate, discount-uri şi produse noi.

Echipa salvatoare este alcătuită din probiotice, prebiotice şi vitaminele B

Probioticele sunt organisme vii, ce au capacitatea de a reface flora intestinală normală.
Descoperite încă din secolul al 19-lea, acestea au fost propuse de abia în ultimii ani pentru tratamentul şi prevenirea fenomenelor inflamatorii, infecţioase, neoplazice sau alergice.

Probioticele au rolul de a :

  • stimula sistemul imunitar şi digestiv;
  • controla motilitatea intestinală cu prevenirea diareei şi a constipatiei;
  • reduce intoleranţa la lactoza;
  • inhibă bacteriile neprietenoase şi Candida albicans (micoza);
  • elimină toxinele;
  • preveni alergiile;
  • reduce inflamaţia asociată afecţiunii Crohn şi colitei;
  • scădea nivelul crescut al colesterolului şi trigliceridelor;
  • favoriza absorbţia nutrienţilor;

Pe unele microorganisme ne putem baza pentru acţiunile lor suplimentare

Denumire microoganism
Acţiune
Lactobacillus acidophilus
  • ajută la prevenirea şi vindecarea infecţiilor uro-genitale, cum ar fi vaginita bacteriană şi micotică ;
  • ajută asimilarea vitaminelor K şi B, calciu, lactaza şi acizilor graşi;
Lactobacillus casei  
  • încurajează dezvoltarea bacteriei L. Acidophillus;
Lactobacillus rhamnosus

  •  previne afecţiunile digestive şi urinare;
Lactobacillus helveticus(este o bacterie utilizată în fabricarea tipurilor de brânză : mozzarella,casvacal, parmezan şi svaiţer)
  • favorizează absorbţia calciului;
Lactobacillus Plantarum
  • previne alergiile produse de soia;
  • îmbunătăţeşte funcţia ficatului, datorită capacitaţii de a produce L-lisina, un aminoacid benefic regenerării hepatice;
Lactobacillus Bulgaricus
  • în anul 1995, Baricault a demonstrat printr-un studiu pe şobolani şi hamsteri faptul că L. Bulgaricus deţine calitaţi anti-tumorale;
Bifidobacterium longum
  • previne afecţiunile digestive şi uro-genitale;
Saccharomyces boulardii
  • administrat împreună cu metronidazol, S. boulardi previne episoadele de colită psudomembranoasă;
  • utilizarea S.boulardi este benefică în prevenirea şi combaterea toxicitatii unei invazii cu E. coli. S-a demonstrat faptul că S.boulardi nu reduce numărul de bacterii aderente de mucoasa intestinală, ci scade cu 50 % numărul bacteriilor intracelulare.

Majoritatea suplimentelor probiotice conţin o combinaţie din cel puţin două microorganisme probiotice. Recomandat ar fi ca produsul să conţină cât mai multe din astfel de microorganisme.

În alimentaţie, probioticele le putem întâlni în produse lactate : iaurt simplu, kefir, lapte bătut, sana, brănzeturi, dar şi în legume precum ceapa, varza murată, castraveţi muraţi în saramură.


Iaurtul se obţine prin fermentarea laptelui, la temperatura de 42-43 oC, cu ajutorul bacteriilor lactice termofile. 

Kefirul – este un produs lactat obţinut în urma unui dublu proces fermentativ: fermentaţie lactică şi fermentaţie alcoolică. Structura acestei drojdii este cu totul specială: conţine ciuperci (sccharomyces delbruecki, saccharomyces cerevisiae), bacterii (lactobacillus kefir) şi polizaharide unice (kefiram). Kefirul este un produs lactatat acid care are o concentraţie mică de alcool (până la 0,6%).

Laptele bătut se obţine prin fermantarea laptelui de vacă tratat termic, însămănţat cu culturi selecţionate de (Streptococcus lactis, Streptococcus cremoris,Streptococcus diacetillactis,Leuconostoc citrovorum).

Sana – este lapte bătut cu un conţinut mai mare de grăsime.

Prebioticele sunt în mare parte, fibre alimentare solubile care dau un impuls şi amplifică puterea probioticelor, fapt pentru care se asociază, cu succes, în orice terapie. Microorganismele probiotice aderă la mucoasa intestinului, se înmulţesc şi asigură echilibrul florei intestinale. Prebioticele contribuie şi la creşterea în volum a conţinutului colonic, stimulând eliminarea.

Acestea aparţin clasei oligozaharidelor, din care cele mai cunoscute sunt inulina şi fructooligozaharidele (FOS). Dar clasa mai cuprinde şi galactooligozaharide, oligozaharide din soia, xilooligozaharide, amidon rezistent.
Printre alimentele care conţin prebiotice se numără : ceapa, usturoiul, prazul, napii, grâu, ovăz, cicoarea, banana, sparanghelul.

Vitaminele B susţin şi ele refacerea florei intestinale. http://terapeutic-info.blogspot.com/2012/01/redescopera-potentialul-vitaminelor-b_24.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu