Cum să beneficiem de o digestie uşoară

 

Fiecare celulă a corpului reprezintă o fascinantă şi micuţă fabrică biochimică, în care muncesc, disciplinat, molecule de glucide, proteine, grăsimi, minerale, vitamine şi substanţe fitochimice.
Pentru a ne desfaşura cu uşurinţă activitatea zilnică, organismul extrage toţi aceşti nutrienţi dintr-o varietate de alimente, supuse procesului de digestie.



Acest proces începe, de fapt, în creierul nostru. Vedem, mirosim şi auzim cum sunt pregătite alimentele. În consecinţă, sunt trimise semnale centrului de integrare din creier, ne reamintim cât de gustoasă e hrana pe care urmează să o servim şi glandele salivare încep să secrete mai intens.
Sunt trimise mesaje şi stomacului, iar în clipa în care masa e pusă, sucurile digestive sunt pregătite pentru a fi amestecate cu alimentele.
Există o anumită „condiţionare”, demonstrată de Pavlov la începutul secolului trecut. Dacă se aşteaptă o oră sau două peste timpul regulat de masă, sucurile digestive, dezamăgite, rămân neutilizate. Acesta este motivul pentru care este recomandat să luam mesele la aproximativ aceleaşi ore.

Aşezaţi la masă, începem să mestecăm. Procesul de masticaţie este absolut necesar pentru ca saliva, cu substanţele ei chimice, să iniţieze digestia, în special a amidonului şi a grăsimilor. Pentru a favoriza contactul enzimelor cu interiorul alimentelor, acestea trebuie fărămiţate minuţios, fapt pentru care e bine să mestecăm cât mai bine hrana.
În procesul de digestie participă cavitatea bucală, stomacul, intestinul subţire, intestinul gros şi glandele anexe (glandele salivare, ficat, pancreas).

Stomacul are trei funcţii principale. Prima, de a înmagazina alimentele, pe măsură ce sunt mestecate şi înghiţite. În stomac, continuă digestia amidonului, începută în gură, de către enzima amilază.
A doua funcţie este aceea de a secreta enzime, hormoni, acid clorhidric şi mucusul care căptuşeşte stomacul şi constituie o barieră protectoare faţă de substanţele acide şi faţă de alţi agenţi ce pot leza straturile mucoasei gastrice. Printre aceşti agenţi amintim : oţetul, acidul acetilsalicilic, cortizolul, băuturile alcoolice, piperul, muştarul, ardeiul iute şi scorţişoara.
Al treilea rol al stomacului este de a amesteca alimentele cu sucurile digestive şi prin contracţii ritmice, de a elimina porţiuni mici din conţinut, care trec prin canalul piloric în duoden şi în intestinul subţire.

În mod normal, stomacul are nevoie de 3 ore pentru a  digera o masă simplă şi de 4-5 ore sau şi mai mult pentru o masă abundentă, după care ii face plăcere să aibă o perioadă de linişte, de o oră sau două, pentru a se pregăti pentru masa următoare.
Mâncatul între mese tulbură întregul proces al digestiei gastrice, chiar dacă nu realizam acest lucru.
Enzimele produse de mucoasa duodenală şi intestinală, împreună cu cele secretate de pancreas continuă digestia grăsimilor, a proteinelor şi a glucidelor. Un hormon stimulează secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare, pentru ca, prin bila ajunsă în duoden, să se desăvârşească digestia grăsimilor.

Contracţiile intestinale favorizează amestecul conţinutului cu sucurile digestive, precum şi contactul cu mucoasa intestinală, pentru a uşura absorbţia nutrienţilor. În acelaşi timp, conţinutul e propulsat către intestinul gros.
Intestinul subţire are o lungime de 6 metri şi, pentru a avea la dispoziţie o suprafaţă şi mai mare, prezintă pliuri şi nişte evaginaţii, nişte ridicături ale mucoasei, numite vilozităţi.

În decurs de 24 de ore, din intestinul subţire ajung în intestinul gros, lung de 1.5 m, aproximativ 1500 ml de conţinut intestinal. În intestinul gros se absoarbe cea mai mare parte din apa ingerată şi are loc digestia fibrelor şi a amidonului rezistent, cu ajutorul florei microbiene. Din acest amidon rezistent şi din fibre, flora microbiană fabrică acizi graşi cu lanţuri scurte, care au un rol în hrănirea mucoasei intestinale.
Odată cu încheierea rolului intestinului gros şi evacuarea bolului fecal, are loc finalizarea procesului de digestie.

Recomandări pentru o digestie uşoară :

PRO
  • Luarea meselor la aproximativ aceeaşi oră, cu mici gustări la orele 11 şi 16;
  • Consumul felurilor de mâncare lichide (supe, ciorbe) înaintea celor solide;
  • Masticaţia corespunzătoare a alimentelor;
  • Consumul fructelor şi a dulciurilor la o distanţă de mese;
  • Suplimentarea cu enzime, în cazul unor mese copioase;
  • Consumul regulat de fibre;
  • Consumul periodic de iaurt, kefir, lapte bătut, varză acră sau a suplimentelor probiotice şi prebiotice;
  • Practicarea regulată a unei activităţi fizice care ne face plăcere
CONTRA
  • Consumului de apă în timpul mesei;
  • Consumului alimentelor şi băuturilor prea reci sau prea fierbinţi;
  • Consumului de pâine proaspătă sau caldă;
  • Lecturii, privitului la TV, suţinerii discuţiilor în contradictoriu, la masă;
  • Ronţăitului între mese;
  • Luării mesei înainte de culcare;
  • Odihnei imediat după masă, cât şi efortului fizic intens.

Prin mici schimbări treptate, vom observa îmbunătăţiri ale procesului de digestie şi vom înlătura discomfortul arsurilor, indigestiilor, balonărilor şi senzaţiilor de greutate gastrică.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu